Despre Primăria Bălănești

1. SCURT ISTORIC

Teritoriul administrativ actual al comunei Bălăneşti ca şi reţeaua de localităţi existente (un număr de 7 sate din care Voiteştii din Vale este satul de centru iar cele 6 sate aparţinătoare sunt Bălăneşti, Blidari, Cînepeşti, Glodeni, Ohaba şi Voiteştii din Deal) au fost aprobate prin Legea nr. 2/1968 de organizare administrativ – teritorială a ţării.

Ca istoric, comuna prin satele sub actuala denumire a acestora este atestată de prin secolul al XV-lea, iar ca formă actuală ca suprafaţă şi structură a satelor din anul 1968 după apariţia Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ – teritorială a ţării. În configuraţia reţelei de localităţi au apărut în timp o serie de modificări astfel că actualele sate au provenit din contopirea mai multor localităţi mici ale căror denumiri se întâlnesc şi astăzi şi definesc cătune sau „linii”.

în decursul timpului, documente istorice ale unor evenimente de referinţă ale neamului românesc (războiul de independenţă, cele două războaie mondiale etc.) amintitesc permanent participarea locuitorilor comunei şi de foarte multe ori moartea acestora.

Organizarea teritorială şi administrativă aprobată în anul 1968 s-a menţinut şi după 1990 şi există toate premizele ca aceasta să fie păstrată în continuare.

2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Amplasat în zona nord – estică a judeţului Gorj, teritoriul administrativ al comunei Bălăneşti are ca vecini:

  • la nord comunele Crasna şi Muşeteşti;

  • la sud comuna Scoarţa;

  • la est comuna Săcelu;

  • la vest municipiul Tg-Jiu şi oraşul Bumbeşti – Jiu.

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul comunei este deluros (Piemontul Getic) şi străbătut de Valea Amaradiei care se deschide larg în partea sud – vestică şi intră în depresiunea Tg-Jiu – Cîmpu Mare. Şirul masivelor deluroase începe cu Măgura Slătioarei – înaltă de peste 767 m – şi continuă cu dealurile Săcelu, Maghereşti, Copăcioasa, Voiteşti şi Bălăneşti care ajung spre sud la cea. 450-500 m.

Dealurile sunt fragmentate de văi transversale pe care sunt aşezate satele comunei. O formă distinctă de relief este lunca Amaradiei care este în general plană şi are lăţimea cuprinsă între 1 şi 3 km.

Structura geologică a teritoriului pune în evidenţă depozite de pietrişuri cristaline şi nisipuri pliocene specifice epocii quaternale.

Suprafeţele interfluviale netede (din ce în ce mai late spre sud – vest) sunt despărţite de văi cu lăţimi de 100 – 200 m.

Energia reliefului se reflectă prin procese de alunecări şi fenomene de eroziune de suprafaţă şi adâncime ca şi fenomenele de colmatare cu aluviuni, fenomene care însă afectează vetrele satelor Ohaba şi Blidari.

Reţeaua hidrografică a teritoriului comunei Bălăneşti este reprezentată de pârâul Amaradia, cu afluenţi de mică importanţă, care au un bazin hidrografic redus ca suprafaţă şi fac parte din bazinul hidrografic al râului Jiu.

Pârâul Amaradia îşi are obârşia în amonte de satul Stănceşti (comuna Muşeteşti) şi drenează întreaga zonă alimentându-se în cea mai mare parte din scurgerea superficială cu caracter temporar.

Orientarea văilor principale este conform pantei iniţiale a suprafeţei podişului, dar traversai pe liniile tectonice, iar orientarea văilor secundare este spre Amaradia, respectiv traversai pe liniile tectonice.

Cele mai importante cursuri de apă, cu debite permanente sunt pârâul Amaradia şi pârâul Sadu, însă debitul acestora scade mult în perioadele de secetă şi devin vijelioase în perioadele cu precipitaţii abundente când pot produce inundaţii care nu afectează localităţile dar pot creea pagube culturilor. La acestea se adaugă şi o serie de cursuri de apă de mică importanţă: Tetila, Grui, Inoasa, Larga.

Deşi nu se întâlnesc lacuri sau bălţi, la baza versanţilor cu izvoare de coastă pot apare fenomene de înmlăştinare, datorate dispersiei neuniforme (ca număr şi cotă) a izvoarelor care se alimentează şi se descarcă independent.

Calitatea apelor freatice este în general bună, nivelele acestor ape fiind cuprinse între 1 – 4 m în terasa joasă a Amaradiei şi la mari adâncimi în zona colinară şi pot constitui surse pentru alimentarea cu apă potabilă.

Debitele de apă înregistrate au valori diferite în funcţie de regimul de precipitaţii, anual înregistrându-se viiturile de primăvară (februarie -mai) când, la apa din ploi se adaugă şi apele rezultate din topirea zăpezilor, ca şi viiturile de toamnă cu frecvenţe şi debite mai mici ca primăvara.

Potenţialul natural al solului şi subsolului este foarte variat în geneza şi evoluţia solurilor a avut loc prin interacţiunea în timp şi spaţiu a factorilor perogenetici: relieful, clima, organismele vegetale şi animale, timpul şi acţiunea aerului. Sub acţiunea acestora pe teritoriul comunei Bălăneşti s-au format în timp soluri brune argilice, soluri brune podzolice (cel mai larg răspândite în teritoriul comunei) soluri podzolice argilo aluviale (pe platouri), vertisoluri (întâlnite de la lunci până la terase), regosoluri (reduse ca suprafaţă şi slab productive), soluri aluviale şi aluviuni (în lunca Amaradiei).

Activitatea economică a omului, desfăşurată din cele mai vechi timpuri, şi-a pus amprenta în evoluţia solurilor.

Clima întâlnită în teritoriul studiat este temperat – continentală cu veri călduroase şi ierni moderate, dar cu o repartiţie neuniformă a componentelor climatice, datorită varietăţii reliefului şi a orientării culmilor dealurilor.

Temperatura medie anuală este de 10 – 11°C cu temperaturi medii de 22°C în perioada cea mai călduroasă (luna iulie) şi de – 3°C pentru sezonul rece (luna ianuarie).

Precipitaţiile sunt repartizate neuniform în timp şi la o medie anuală a precipitaţiilor de 615 mm/m2 s-au înregistrat valori de 700 – 800 mm/m2 în luna iunie (cea mai ploioasă) şi de 30 – 40 mm/m2 în luna februarie (cea mai secetoasă).

Vânturile dominante sunt canalizate pe principalul curs de apă -din nord (crivăţul) – dar şi vest – (austrul) cu manifestări primăvara şi la sfârşitul verii.

3. RELAŢII ÎN TERITORIU

Configuraţia geografică a teritoriului comunei Bălăneşti a favorizat apariţia şi dezvoltarea localităţilor în zona de contact a văilor cu dealurile, astfel încât întreaga reţea de localităţi este desfăşurată pe văile cursurilor de apă şi de-a lungul principalelor drumuri, din care cele mai importante sunt: drumul naţional DN 67 care asigură legătura cu municipiul Tg-Jiu, drumul judeţean DJ 665 A, care asigură legătura cu oraşul Bumbeşti -Jiu, drumurile comunale DC 5, DC 6, DC 15 care asigură legătura satului de centru cu satele componente ale comunei.

Dispunerea lineară a satelor asigură o foarte bună accesibilitate cu zona de centru a comunei şi către principalele dotări de interes comunal.

4. POTENŢIALUL ECONOMIC

*

Din analiza resurselor naturale ale teritoriului comunei Bălăneşti rezultă că din punct de vedere al resurselor de substanţe naturale utile acestea sunt extrem de reduse şi se limitează la rezerve mici de nisipuri şi depozite de pietrişuri care pot fi exploatate şi folosite în construcţii.

Ca urmare a acestui fapt, deşi comuna se află sub influenţa directă a municipiului Tg-Jiu şi oraşului Bumbeşti-Jiu această influenţă se manifestă numai prin folosirea forţei de muncă, fără ca pe teritoriul comunei să existe şi alte unităţi economice productive.

Din analiza bilanţului fondului funciar al teritoriului comunei, în ianuarie 1998 rezultă că din totalul de 6281 ha, suprafaţa agricolă este de 4037 ha (64,27%) iar suprafaţa neagricolă de 2244 ha (35,73%).

Total

Bilanţ judeţ

Bilanţ comună

Ha

%

Ha

%

Total general

560.174

100,00

6281

100,00

Din care, Total agricol

250.204

44,67

4037

64,27

Din care,

Arabil

103.234

18,43

1101

17,53

Păşuni

84.787

15,14

1523

24,25

Fâneţe

40.518

7*23

667

10,62

Vii

8.399

1,50

392

6,24

Livezi

13.226

2,37

354

5,63

Total neagricol, Din care

309.970

55,33

2244

35,73

Păduri

273.868

48,89

2000

31,84

Ape

4.681

0,84

25

0,40

Drumuri

9.079

1,62

88

1,40

Construcţii

11.949

2,13

86

1,37

Neproductiv

10.393

1,85

45

0,72

Gradul actual de valorificare a potenţialului natural, economic şi factorii de producţie existenţi au determinat, în teritoriul studiat, ca funcţiunea economică de bază este agricultura urmată de silvicultură şi într-o foarte mică măsură industria.

Ca elemente de dezvoltare industrială care o fac prezentă în foarte mică măsură, sunt activităţi conexe activităţilor industriale majore ce se desfăşoară în afara teritoriului studiat.

Şi totuşi influenţa activităţii din unităţile industriale din Tg-Jiu şi Bumbeşti-Jiu a avut şi va avea în continuare importanţă pentru teritoriul comunei deoarece este generatoarea unor importante lucrări de amenajare a teritoriului şi localităţilor cu repercusiuni negative în organizarea şi gestionarea spaţiului precum şi asupra protecţiei calităţii mediului. în acest sens pot fi amintite consecinţele asupra factorilor de mediu (geomorfologia terenului, modificări de peisaj, climatice, topoclimat), a solului, apelor, modificări de calitate ale factorilor de mediu, consecinţe asupra aşezărilor umane, efecte sociale.

Pădurile din teritoriul studiat fac parte din grupa zonei dealurilor subcarpatice cu o prezenţă mai mare a gorunetelor pe versanţii însoriţi şi a făgetelor pe versanţii umbriţi. în acelaşi timp în această zonă se remarcă pătrunderea puternică a speciilor submezofile (cer şi gârniţă) care împreună cu gorunul şi fagul formează amestecuri complexe. După vârstă, în pădurile de deal sunt frecvente arborete tinere de până la 40 ani. Starea generală de sănătate a pădurilor se apreciază ca bună, majoritatea arboretelor fiind relativ sănătoase, dar se semnalează şi atacuri ale dăunătorilor ca şi apariţia fenomenului de uscare.

Pădurile din teritoriul studiat au atât funcţiuni de producţie cât şi de protecţie astfel, în principal masă lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale naturii, dar concomitent asigură şi protecţia factorilor de mediu.

în acelaşi timp pădurile constituie şi un important fond de vânătoare, iar fauna cinegetică este bine reprezentată în comuna Bălăneşti.

în concluzie, pădurea reprezintă pentru teritoriul studiat, o importanţă economică şi o valoare de suport al dezvoltării economiei şi de protecţia a calităţii mediului. Această valoare este amplificată de rolul important al pădurii în combaterea fenomenelor de eroziune şi de creştere a stabilităţii terenurilor dacă avem în vedere condiţiile fizico – geografice specifice.

Un alt important element de definire a funcţiunii economice în prezent şi în perspectivă o constituie agricultura pentru care suprafaţa de teren agricol de 4037 ha (64,27% din totalul suprafeţei comunei) dar şi a terenului arabil (1101 ha, respectiv 17,53%) şi a suprafeţei de vii şi livezi /786 ha, respectiv 11,87%) reprezintă un argument convingător.

Studiul condiţiilor naturale din teritoriul comunei a relevat prezenţa

unor serii de factori limitatori: pantă, eroziunea, alunecările de teren, accesul de umiditate stagnant şi freatic, inundabilitate, pe baza cărora terenurile au fost apreciate ca făcând parte din clasa a lll-a, cu limitări moderate în cazul utilizării de teren arabil.

Funcţiunea agricolă se caracterizează în exclusivitate prin activitatea agricolă primară care este reprezentată de producţia vegetală şi animală lipsind în totalitate activitatea secundară (prelucrarea şi industrializarea unei părţi din produsele obţinute) ca şi activitatea agricolă terţiară (care îmbracă toate aspectele de preluare, depozitare, valorificare atât a produselor agricole brute cât şi a celor industrializate sau prelucrate).

Produsele obţinute ca medii la hectar pe o perioadă anterioară de 4 – 5 ani plasează comuna sub producţiile realizate pe judeţ la principalele culturi (grâu, porumb boabe, cartofi etc).

Mecanizarea lucrărilor agricole este necorespunzătoare şi gradul de dotare cu tractoare şi alte maşini şi utilaje agricole este sub nivelul mediu pe judeţ.

Producţia animalieră analizată prin mai multe criterii specifice arată că deşi există o bază materială furajeră corespunzătoare (2190 ha de păşuni şi fâneţe – 34,87% din totalul suprafeţei comunei) numărul de animale este relativ redus.

Valorificarea produselor agricole se face direct de către producătorii agricoli, în prezent nu se apelează la intermediari privaţi specializaţi sau societăţi comerciale cu capital de stat specializate.

Organizarea agriculturii este în cea mai mare parte (95%) sub formă de exploatări private ale căror suprafeţe medii sunt de cea. 1 ha.

Având în vedere că activitatea în agricultură înregistrează un lanţ continuu de disfuncţionalităţi mai trebuie adăugată şi lipsa totală a lucrărilor hidroameliorative care ar putea să aducă o îmbunătăţire a rezultatelor obţinute în această principală ramură economică a comunei.

Potenţialul turistic al Dealurilor Getice care include şi comuna Bălăneşti nu este deosebit de variat şi atractiv, însă nici obiectivele cultural – istorice cu tradiţiile folclorice ca şi unele obiceiuri specifice, nu au fost valorificate în vreun fel şi pentru viitor rămâne de văzut cum poate fi integrat într-o formă de turism itinerant, de tranzit, potenţialul existent.

Trebuie amintit că pe teritoriul comunei monumentele istorice clasificate conform Hotărârii nr. 2/1992 a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice sunt următoarele:

în satul Voiteştii din Vale:

  • biserica de lemn Sf. Voievozi;

  • casa memorială Ion Popescu Voiteşti

în satul Bălăneşti:

  • casa de lemn Scarlat (sec. XIX);

  • casa Gore, Scorbură;

  • casa Bobirci;

  • casa Gică Popescu;

  • biserica de lemn Sf. Voievozi (cimitirul Toropi);

  • biserica de lemn Sf. Gheorghe;

  • ruinele bisericii Sf. Gheorghe – Teologul;

în satul Glodeni

  • la biserica – 200 m est de sat;

  • aşezare rurală din epoca romană;

  • biserica din lemn Cuvioasa Paraschiva (Bişnegi);

  • pivniţe din lemn, în deal;

în satul Voiteştii din Deal

– biserica din lemn Sf. Voievozi

5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE Şl SOCIALE

Populaţia comunei Bălăneşti este de 2117 locuitori la ultimul recensământ al populaţiei din anul 2011.